среда, 12 мая 2010 г.
Relieful
Relieful este considerat o abatere a suprafeţei litosferei faţă de un plan de referinţă general sau local.Acesta reprezintă baza unui macrosistem pe care il alcatuieste impreuna cu alte 5 elemente esentiale si anume apele,aerul,vietuitoarele,solul si omul cu activitatile sale.Ca si sistem este alcatuit dintr-o infinitate de elemente(forme de relief) cu dimensiuni,geneza,evolutie si varsta diferite. Este un sistem deschis,unitar,dinamic si complex ierarhizat.
Pamintul
Pământul (numit şi "Terra" sau şi "planeta albastră") este în sistemul solar a treia planetă ca distanţă faţă de Soare şi a cincea ca mărime. Când desemnează planeta, cuvântul se scrie cu majusculă. Terra face parte dintre planetele interioare ale sistemului solar (planetele aflate în interiorul centurii de asteroizi). Este cea mai mare planetă telurică din sistemul solar, şi singura din Univers cunoscută ca adăpostind viaţă (controversele legate de existenţa vieţii extraterestre continuă să existe). Pimintul deasemenea este o parte componenta a geografiei, deoarece geografia semnifica insasi descrierea pamintului si toate fenomenele ce se petrec pe acesta.
Clima
Clima reprezintă dinamica tuturor fenomenelor meteorologice din atmosferă dintr-un anumit loc sau regiune de pe glob, într-un interval de timp foarte mare.
* Spre deosebire de vreme care se referă la fenomenele meteorologice dintr-o perioadă de timp mai scurtă (ore sau până la câteva săptămâni)
* Clima se referă la o periodă de timp mult mai lungă câteva decenii, în mod obişnuit valorile medii pe o perioadă de 30 de ani. Punctul de referinţă a climei fiind vremea, măsurătorile făcându-se la staţiile meteorologice, sonde ,sau sateliţi meteorologici.
* "Climatologie" fiind ştiinţa care se ocupă cu studiul climei. Aceasta având mai multe ramuri ca de pildă "Paleoclimatologia" cu studiul climei din vremuri îndepărtate căutând să explice pe perioade mari de timp variaţiile mari de climă ca de exemplu perioada de glaciaţiune, Climatologia caută să explice folosind datele statistice şi încălzirea climei prin creşterea conţinutului aerului în bioxid de carbon rezultat prin activitatea vulcanică sau din industrie.
Factorii ce influenţează clima sunt:
* radiaţia solară
* aşezarea regiunii:
o latitudine geografică
o altitudine
o raport mare, uscat
o existenţa curenţilor marini
o existenţa curenţilor de aer.
* Spre deosebire de vreme care se referă la fenomenele meteorologice dintr-o perioadă de timp mai scurtă (ore sau până la câteva săptămâni)
* Clima se referă la o periodă de timp mult mai lungă câteva decenii, în mod obişnuit valorile medii pe o perioadă de 30 de ani. Punctul de referinţă a climei fiind vremea, măsurătorile făcându-se la staţiile meteorologice, sonde ,sau sateliţi meteorologici.
* "Climatologie" fiind ştiinţa care se ocupă cu studiul climei. Aceasta având mai multe ramuri ca de pildă "Paleoclimatologia" cu studiul climei din vremuri îndepărtate căutând să explice pe perioade mari de timp variaţiile mari de climă ca de exemplu perioada de glaciaţiune, Climatologia caută să explice folosind datele statistice şi încălzirea climei prin creşterea conţinutului aerului în bioxid de carbon rezultat prin activitatea vulcanică sau din industrie.
Factorii ce influenţează clima sunt:
* radiaţia solară
* aşezarea regiunii:
o latitudine geografică
o altitudine
o raport mare, uscat
o existenţa curenţilor marini
o existenţa curenţilor de aer.
Ramurile geografii lumii
Geografia lumii cuprinde 3 ramuri precum:
Geografia fizică, care este o Ştiinţă a Pământului care se ocupă cu studiul Pământului şi a mediului său natural folosind metode fizice şi biologice. Ea încearcă să înţeleagă litosfera, hidrosfera, atmosfera, geosfera şi flora şi fauna pământului (biosfera).
Geografia matematica.
Si Geografia umană care este o ramură a geografiei ce studiază procesele ce au loc atunci când omul interacţionează cu mediul inconjurător.Ea studiază îndeosebi aspectele umane,politice,culturale,sociale şi economice.
Geografia fizică, care este o Ştiinţă a Pământului care se ocupă cu studiul Pământului şi a mediului său natural folosind metode fizice şi biologice. Ea încearcă să înţeleagă litosfera, hidrosfera, atmosfera, geosfera şi flora şi fauna pământului (biosfera).
Geografia matematica.
Si Geografia umană care este o ramură a geografiei ce studiază procesele ce au loc atunci când omul interacţionează cu mediul inconjurător.Ea studiază îndeosebi aspectele umane,politice,culturale,sociale şi economice.
Scurt istoric
Anaximadru din Milet(cca. 610 î.Hr. – cca. 545 î.Hr.),se pare ca este menţionat de catre istoricii greci ca fiind adevaratul fondator al geografiei.Se considera că Anaximandru este invetatorul unui instrument,cu care grecii puteau sa masoare latitudinea. De asemenea se crede că Anaximandru este primul om care a prezis eclipsa.
Tot grecii au fost cei care pentru prima oara au explorat geografia atat ca ştiinţa dar cât şi ca artă,acest lucru realizânduse prin intermediul cartografiei,filozofiei,literaturii sau chiar al matematicii.În privinţa primei persoane care a afirmat că forma Pământului este sferică exista câteva semne de intrebare,crezânduse că primul om este Parmenides sau Pitagora.Primul om care a demonstrat intradevar ca pamantul este sferic a fost Anaxagoras,demonstrând acest lucru prin intermediul fenomenului de eclipsa.Totuşi el incă a continuat sa creadă că Pământul este doar un disc plat,ca mulţi dintre contemporanii sai.Prima estimare a marimii razei Pamantului a fost facută de catre filozoful grec Eratostene.
Primul sistem riguros de linii latitudinale şi longitudinale a fost facută de catre Hipparchus.El a creat un sistem sextazecimal derivat din matematica babiloniană.Paralele şi meridianele erau divizate în 360°,fiecare grad avand distanţa de 60′ (minute). Din secolul al treilea,metodele chinezeşti de studiere şi scriere a geografiei literare au devenit mult mai complexe decât cele europene mult mai târziu scrise(de prin secolul 13).Geografii chineji ca Liu An,Pei Xiu,Jia Dan,Shen Kuo,Fan Chengda şi Xu Xiake au scris pagini importante. Perioada evului mediu a fost de asemenea importantă,cele mai importante şi de cel mai mare impact facanduse in secolele 16 şi 17,atunci când exploratori ca Christopher Columb,Marco Polo şi James Cook au descoperit multe teritorii noi(Lumea Noua). In secolele 18 şi 19 geografia a fost recunoscută ca disciplina academică şi a venit una dintre disciplinele de baza ale curicumurilor universitaţilor.De asemenea in secolul 19 au aparut multe societaţi geografice ca Société de Géographie în 1821, the Royal Geographical Society în 1830, Russian Geographical Society în 1845, American Geographical Society în 1851 şi National Geographic Society în 1888.Influenţa lui Immanuel Kant, Alexander von Humboldt, Carl Ritter şi Paul Vidal de la Blache poate fi vazută ca un punct plecare al geografiei de la filozofie la un subiect academic. Odata cu modernizarea tehnologiei geografia s-a dezvoltat,divizanduse in mai multe categorii,incercand să înţeleagă totalitatea fenomenelor produse de natură şi om.
Tot grecii au fost cei care pentru prima oara au explorat geografia atat ca ştiinţa dar cât şi ca artă,acest lucru realizânduse prin intermediul cartografiei,filozofiei,literaturii sau chiar al matematicii.În privinţa primei persoane care a afirmat că forma Pământului este sferică exista câteva semne de intrebare,crezânduse că primul om este Parmenides sau Pitagora.Primul om care a demonstrat intradevar ca pamantul este sferic a fost Anaxagoras,demonstrând acest lucru prin intermediul fenomenului de eclipsa.Totuşi el incă a continuat sa creadă că Pământul este doar un disc plat,ca mulţi dintre contemporanii sai.Prima estimare a marimii razei Pamantului a fost facută de catre filozoful grec Eratostene.
Primul sistem riguros de linii latitudinale şi longitudinale a fost facută de catre Hipparchus.El a creat un sistem sextazecimal derivat din matematica babiloniană.Paralele şi meridianele erau divizate în 360°,fiecare grad avand distanţa de 60′ (minute). Din secolul al treilea,metodele chinezeşti de studiere şi scriere a geografiei literare au devenit mult mai complexe decât cele europene mult mai târziu scrise(de prin secolul 13).Geografii chineji ca Liu An,Pei Xiu,Jia Dan,Shen Kuo,Fan Chengda şi Xu Xiake au scris pagini importante. Perioada evului mediu a fost de asemenea importantă,cele mai importante şi de cel mai mare impact facanduse in secolele 16 şi 17,atunci când exploratori ca Christopher Columb,Marco Polo şi James Cook au descoperit multe teritorii noi(Lumea Noua). In secolele 18 şi 19 geografia a fost recunoscută ca disciplina academică şi a venit una dintre disciplinele de baza ale curicumurilor universitaţilor.De asemenea in secolul 19 au aparut multe societaţi geografice ca Société de Géographie în 1821, the Royal Geographical Society în 1830, Russian Geographical Society în 1845, American Geographical Society în 1851 şi National Geographic Society în 1888.Influenţa lui Immanuel Kant, Alexander von Humboldt, Carl Ritter şi Paul Vidal de la Blache poate fi vazută ca un punct plecare al geografiei de la filozofie la un subiect academic. Odata cu modernizarea tehnologiei geografia s-a dezvoltat,divizanduse in mai multe categorii,incercand să înţeleagă totalitatea fenomenelor produse de natură şi om.
Informatii generale
Geografia (din grecescul γεωγραφία—geographia, însemnând „a descrie pământul”)este studiul care se ocupă cu relieful, terenurile, trăsăturile, locuitorii şi fenomenele Pământului. O traducere literară ar fi „să descrii sau să scrii despre Pământ”. Prima persoană care a folosit cuvântul „geografie” a fost Eratosthenes (276—194 î.Hr.). Patru direcţii tradiţionale ale cerectării în domeniul geografiei sunt analiza spaţială a fenomenlor naturale şi umane (geografia ca un studiu al distribuţiei), studiul fizic (al locurilor şi regiunilor), studiul relaţiei dintre om şi uscat şi cercetarea în domeniul ştiinţelor Pământului. Cu toate acestea, geografia modernă este o disciplină cuprinzătoare care încearcă să înţeleagă Pământul cu toate complexităţile sale naturale şi artificiale — nu doar unde sunt obiectele, dar şi cum au fost create şi cum vor fi. Ca „legătură dintre om şi ştiinţele fizice”.
Oceanul Arctic
Oceanul Arctic este un ocean situat în principal în regiunea Polului Nord şi este cel mai mic din cele cinci oceane a lumii, fiind cel mai puţin adânc dintre acestea. Cu toate că Organizaţia Internaţională Hidrografică, IHO îl clasifică ca ocean, unii oceanografi numesc acest corp Marea Arctică Mediterană sau mai simplu Marea Arctică, clasificându-l ca Marea Mediterană a Oceanului Atlantic.
Deşi este cel mai mic ocean al planetei (suprafaţa sa fiind de 14.090.000 de km2) este mai întins ca Europa.Are o forma aproape circulară, fiind centrat pe Polul Nord al planetei. Este delimitat de ţărmurile nordiceale continentelor Europa şi Asia (Siberia) şi America de Nord, precum şi de cele ale insulei Groenlanda.Comunică liber cu apele Oceanului Atlantic si numai printr-o îngustă strâmtoare cu Oceanul Pacific.
Ţărmurile celor trei continente care îl marginesc sunt foarte crestate, rezultând numeroase peninsule, golfuri, estuare şi fiorduri.Una din caracteristicile acestui ocean este aceea că nu are contact direct cu toate continentele care îl delimitează, ci prin intermediul marilor mărginaşe.O altă caracteristică importantă a acestui ocean o constituie prezenta ghieţii: mai mult de jumătate din suprafaţa sa, pe timpul verii şi peste trei pătrimi, în timpul iernii, este acoperită de o imensă calotă de gheaţă centrată pe Polul Nord. În Oceanul Arctic există două importante drumuri maritime:
cel de Nord-Est, care reprezintă calea ce3 mai scurtă, prin nordul Siberiei, intte vestul (portul Murmansk) şi estul Rusiei (portul Vladivostok)
cel de Nord-Vest, care străbate apele arctice prin nordul continentului american, de la Atlantic la Pacific.
Multă vreme inaccesibile, astăzi cele două rute maritime sunt utilizate în mod frecvent, graţie spărgătoarelor de gheaţă şi navelor de construcţie specială.
Deşi este cel mai mic ocean al planetei (suprafaţa sa fiind de 14.090.000 de km2) este mai întins ca Europa.Are o forma aproape circulară, fiind centrat pe Polul Nord al planetei. Este delimitat de ţărmurile nordiceale continentelor Europa şi Asia (Siberia) şi America de Nord, precum şi de cele ale insulei Groenlanda.Comunică liber cu apele Oceanului Atlantic si numai printr-o îngustă strâmtoare cu Oceanul Pacific.
Ţărmurile celor trei continente care îl marginesc sunt foarte crestate, rezultând numeroase peninsule, golfuri, estuare şi fiorduri.Una din caracteristicile acestui ocean este aceea că nu are contact direct cu toate continentele care îl delimitează, ci prin intermediul marilor mărginaşe.O altă caracteristică importantă a acestui ocean o constituie prezenta ghieţii: mai mult de jumătate din suprafaţa sa, pe timpul verii şi peste trei pătrimi, în timpul iernii, este acoperită de o imensă calotă de gheaţă centrată pe Polul Nord. În Oceanul Arctic există două importante drumuri maritime:
cel de Nord-Est, care reprezintă calea ce3 mai scurtă, prin nordul Siberiei, intte vestul (portul Murmansk) şi estul Rusiei (portul Vladivostok)
cel de Nord-Vest, care străbate apele arctice prin nordul continentului american, de la Atlantic la Pacific.
Multă vreme inaccesibile, astăzi cele două rute maritime sunt utilizate în mod frecvent, graţie spărgătoarelor de gheaţă şi navelor de construcţie specială.
Oceanul Indian
Oceanul Indian este al treilea ocean ca mărime din lume. Acoperă aproximativ 20% din suprafaţa oceanică a Pământului, are o suprafaţă de 73.556.000 km² iar volumul oceanului este estimat la 292.131.000 km³.
Este mărginit în nord de subcontinentul Indian, în vest de Peninsula Arabică şi Africa, în est de Malaezia, Insulele Sunda şi de Australia şi în sud de Oceanul Antarctic. Cel mai mare fluviu care se varsă în Oceanul Indian este fluviul african Zambezi.
Mările şi golfurile ce aparţin de acest ocean sunt: Marea Andaman, Marea Arabiei, Golful Bengal, Marele Golf Australian, Golful Aden, Golful Oman, Strâmtoarea Mozambicului, Golful Persic, Marea Roşie şi Strâmtoarea Malakka.
Este mărginit în nord de subcontinentul Indian, în vest de Peninsula Arabică şi Africa, în est de Malaezia, Insulele Sunda şi de Australia şi în sud de Oceanul Antarctic. Cel mai mare fluviu care se varsă în Oceanul Indian este fluviul african Zambezi.
Mările şi golfurile ce aparţin de acest ocean sunt: Marea Andaman, Marea Arabiei, Golful Bengal, Marele Golf Australian, Golful Aden, Golful Oman, Strâmtoarea Mozambicului, Golful Persic, Marea Roşie şi Strâmtoarea Malakka.
Oceanul Atlantic
Oceanul Atlantic este al doilea ocean ca mărime de pe Pământ, acoperind aproape 20% din suprafaţa sa. Numele oceanului, care se trage de la mitologia greacă, înseamnă Marea lui Atlas.ncluzând mările adiacente, Oceanul Atlantic ocupă o suprafaţă de 106.400.000 km², iar fără aceste mări, are o suprafaţă de 82.400.000 km². Volumul oceanului, cu mările adiacente, este de 354.700.000 km³, iar fără ele este de 323.600.000 km³. Adâncimea medie a Atlanticului este de 3.332 m (incluzând mările adiacente) sau 3.926 (fără mările adiacente). Cel mai adânc punct este Groapa Puerto Rico. Lăţimea oceanului variază de la 2.848 km între Brazilia şi Liberia, până la 4.830 km între Statele Unite ale Americii şi nordul Africii.Mările care fac parte din Oceanul Atlantic (sunt considerate adiacente) includ: Marea Caraibelor, Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea Nordului, Marea Labrador şi Marea Baltică. Insulele importante din Oceanul Atlantic sunt: Insulele Faroe, Svalbard, Groenlanda, Islanda, Rockall, Marea Britanie, Irlanda, Fernando de Noronha, Insulele Azore, Insulele Madeira, Insulele Canare, Insulele Capul Verde, São Tomé şi Príncipe, Newfoundland, Bermuda, Indiile de Vest, Ascension, Sf. Elena, Martin Vaz, Tristan da Cunha, Insulele Falkland şi Insula Georgia de Sud.
Oceanul Pacific
Oceanul Pacific (de la numele latin Mare Pacificum = mare liniştită) este cel mai mare ocean din lume, acoperind aproximativ 33% din suprafaţa Pământului. Oceanul are o suprafaţă totală de 179,7 milioane de km² şi se întinde pe aproximativ 15.500 km de la Strâmtoarea Bering în nord şi până la Marea Ross în Antarctica. Limita vestică a oceanului este Strâmtoarea Malacca, iar la est oceanul e mărginit de continentul America. Pacificul conţine în jur de 25.000 de insule, numite Insulele Pacifice, mai mult decât conţin toate celelalte oceane împreună. Groapa Marianelor, aflată în nord-vestul oceanului, este cel mai adânc punct de pe planetă, având o adâncime de 11.034 m.
Suprafaţa oceanului Pacific este - socotind şi mările secundare - 181,34 milioane km², sau, fără acestea, 166,24 milioane km², ceea ce constituie aproximativ 35 % din suprafaţa totală a Pământului sau mai bine de jumătate din suprafaţa totală a mărilor şi oceanelor. Suprafaţa Pacificului este astfel mai mare decât suma suprafeţelor tuturor continentelor. Volumul de apă este de 714,41 milioane km³ cu tot cu mările secundare, sau 696,19 milioana km³ fără apa din mările secundare. Adâncimea medie este de 3.940 m, dacă sunt luate în consideraţie mările secundare, sau 4.188 m fără acestea. Adâncimea maximă este de 11.034 m.
Suprafaţa oceanului Pacific este - socotind şi mările secundare - 181,34 milioane km², sau, fără acestea, 166,24 milioane km², ceea ce constituie aproximativ 35 % din suprafaţa totală a Pământului sau mai bine de jumătate din suprafaţa totală a mărilor şi oceanelor. Suprafaţa Pacificului este astfel mai mare decât suma suprafeţelor tuturor continentelor. Volumul de apă este de 714,41 milioane km³ cu tot cu mările secundare, sau 696,19 milioana km³ fără apa din mările secundare. Adâncimea medie este de 3.940 m, dacă sunt luate în consideraţie mările secundare, sau 4.188 m fără acestea. Adâncimea maximă este de 11.034 m.
Australia
Australia este a cincea tara din lume ca marime si cel mai mic continent . Este, de asemenea, cea mai joasa si mai plata intindere de uscat si continentul cel mai secetos. Contine mai mult desert decat orice alt continent : doua treimi.
Continentului ii lipsesc in mod evident formele de relief: nu exista rauri mari, iar muntii sunt josi.Cel mai inalt varf australian, Varful Koscinsko din Alpii Australieni de la granita dintre South Wales si Victoria are o inaltime de numai 2.228 m, mai putin de jumatate din inaltimea Mont Blanc-ului.
Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasa. Vara, care tine din decembrie pana-n februarie, exista valuri de caldura frecvente, temperaturile ating in general 38 grade Celsius. Unele parti sunt umede, in general regiunile de coasta estice si Insula Tasmania. Efectele neplacute sunt atenuate de brize vestice racoroase care sufla in tot timpul anului. In zone restranse din Australia de Sud si Australia de Vest, iernile secetoase din iunie pana in august alterneaza cu veri umede din noiembrie pana in martie. Coasta nord-vestica tropicala are ierni secetoase si veri umede: aici ploile sunt tropicale si exista conditii musonice. Insula Tasmania si Varful Koscinsko au tinuturi inzapezite in timpul iernii; totusi, in alte parti, zapada este extrem de rara .
Asia
Asia, continentul civilizatiilor, este primul continent ca intindere a lumii. De asemenea, are si cea mai mare inaltime medie a lumii (in afara de Antarctida care este incadrat in grupa continentelor nelocuite) de 960 m. Asia este formata din 47 state.
Relieful din Asia este, dupa cum se poate sustrage si din inaltimea medie a continentului, foarte inalt. In centrul Asiei sunt lanturi muntoase foarte inalte, din care amintim muntii Himalaya, muntii Karakorum si muntii Caucaz in vestul extrem al Asiei (in Turcia).
Alaturi de lanturile muntoase extrem de inalte, aici se afla si cel mai inalt podis al lumii (podisul Tibet, cu o inaltime de peste 5000 m) alaturi de podisul Pamir si podisul Gobi. In muntii Himalaya se afla unele dintre cele mai inalte varfuri ale lumii (varful Everest sau Chomolungma cum este denumit de bastinasi - cel mai inalt varf din lume si varful K2 - 8610 m). Alte recorduri ale reliefului din Asia sunt: cea mai mate peninsula din lume (peninsula Arabia), cel mai mare arhipelag al lumii (arhipelagul Indonezian) si, mai sus mentionat, inaltimea medie cea mai mare (960 m).
Clima este in proportie de 30% semi-arida sau arida. Astfel, in nordul Asiei, in Rusia, se gaseste o clima polara si subpolara, in centru se gaseste o clima semi-desertica si desertica, in munti se gaseste o clima etajata, in peninsula India si in peninsula Mallaca se gaseste o clima tropicala, in arhipelagul Indonezian se gaseste o clima ecuatoriala, in est se gaseste o clima temperat-umeda si continental-rece iar in peninsula Arabia se gaseste o clima desertica
Fiind un continent al civilizatiilor stravechi, turismul reprezinta un punct foarte important pentru majoritatea continentului. Pe langa obiectivele turistice importante, ca locuri de pelerinaj religios, Ierusalim reprezinta locul de pelerinaj pentru crestini iar Mecca pentru islamici.
Africa
Continetul rasei negre, continentul contrastelor, este al treilea continent ca marime al Pamantului avand o suprafata de aproximativ 30 milioane km2, traversat de Ecuator, cele 2 tropice (Racului si Capriconului) si de meridianul zero.
Limita fata de Asia incepe de la Canalul Suez, trece prin Marea Rosie, stramtoarea Bab el Mandeb si Golful Aden. In est se afla Oceanul Indian, cu un tarm foarte regulat, lipsit aproape complet de golfuri si insule. Singura peninsula importanta este cea a Somaliei, ce patrunde adanc in ocean, limitand spre Golful Aden. Cea mai mare insula, despartita de continent prin stramtoarea Mozambic (si una din cele mai mari insule de pe glob, ocupand locul 4) este Madagascar.
Forma tipica a reliefului Africii, mai putin variat ca al altor continente este podisul tabular intins. Altitudinea medie a continentului este de 700 m, iar altitudinea maxima a continentului este de 5895 m (Varful Kilimanjaro). Africa este continentul cu clima cea mai calda de pe glob, cu o zona de clima ecuatoriala, 2 zone de clima subecuatoriala, 2 zone de clima tropicala cu precipitatii extrem de reduse si 2 zone subtropicale. Valorile termice de peste 40s C sunt frecvente in intreaga Sahara.
Lacurile cele mai importante, jalonate pe linia Marelui Graben Est-african, lacuri tectonice cu apa dulce, sunt Victoria (cel mai mare lac al Africii), Malawi, Edward, Mobutu Sese Seco, Turkana, Kivu, Tana. Doar Lacul Ciad este cu apa sarat, el fiind putin adanc si intr o zona arida. Cel mai adanc lac al Africii este Tanganyika cu aproximativ 1435 m , el ocupand locul 2 pe glob. Cele mai importante fluvii ale Africii sunt Nilul (cel mai lung fluviu al lumii), Zair, Niger, Zambezi, Orange, Limpopo, Senegal.
Africa este un continent slab populat, cu diferente mari ale densitatii intre regiunile de coasta si cele din interior. Africa are o populatie foarte tanara, jumatate din ea fiind sub 20 ani. Desi natalitatea este foarte ridicata (45 de nasteri la 1000 de locuitori) nu multi copii ating varsta adolescentei, deoarece mortalitatea este foarte mare in randul acestora. Putem spune cu parere de rau ca in Africa mortalitatea este cea mai ridicata de pe glob. Cu toate acestea populatia creste cu aproximativ 20 de locuitori la 1000 de locuitori intr un an.
Europa
Europa este, convenţional, unul dintre cele şapte continente. Cuprinzând peninsula Eurasiei, Europa este separată de Asia de Munţilor Ural, râul Ural şi Marea Caspică la est, şi de Munţii Caucaz la sud-est. Europa are deschidere, în nord, la Oceanul Arctic, în vest la Oceanul Atlantic, în sud la Marea Mediterană, iar în sud-est la Marea Neagră şi la căile ei de legătură spre Marea Mediterană. Totuşi, graniţele Europei — un concept ce datează încă din antichitate — sunt oarecum arbitrare, deoarece termenul de continent poate face referire la diferenţele de ordin cultural şi politic sau cele de ordin fizico-geografic.
După suprafaţă, Europa este al doilea cel mai mic continent, acoperind 10.180.000 de kilometri pătraţi sau 2% din suprafaţa Pământului şi 6,8% din suprafaţa terestră. Din cele aproximativ 50 de state ale Europei, Rusia este cel mai mare (atât ca suprafaţă, cât şi ca populaţie), în timp ce Vaticanul este cel mai mic. Europa este al treilea cel mai populat continent după Asia şi Africa, cu o populaţie de 731 de milioane de locuitori, reprezentând 11% din populaţia lumii; totuşi, potrivit estimărilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, ponderea Europei va scădea la 7% până în 2050.
America de Nord
America de Nord este un continent din emisfera nordică, situat aproape în exclusivitate în emisfera vestică, mărginit la est de Oceanul Atlantic,la vest de Oceanul Pacific, la nord de Oceanul Arctic şi la sud de Marea Caraibelor si de America de Sud. America de Nord are o suprafaţă de 24.709.000 km² ce reprezintă aproximativ 4,8% din suprafaţa Terrei sau 16,5% din uscat.Populaţia continentului a fost estimată în iulie 2008 la aproape 529 de milioane de oameni.Este al treilea continent ca suprafaţă, după Asia şi Africa şi al patrulea ca populaţie după Asia, Africa şi Europa.
Dacă se consideră continentul american ca un întreg, cuprinzând atât America de Nord şi Centrală (în emisfera nordică a planetei nostre), şi, respectiv America de Sud (care este situată în emisfera sudică a Terrei), atunci America are o suprafaţă totală de peste 42.000.000 km2, care este foarte apropriată de a Asiei. Ambele Americi sunt situate în emisfera vestică a planetei noastre.
понедельник, 10 мая 2010 г.
America de Sud
America de Sud, a patra intre cele sapte continente, in ceea ce priveste suprafata, ocupa 17.820.900 km patrati sau mai bine spus 12% din intreaga intindere a pamantului. Se intinde de-o parte si de alta a ecuatorului si a tropicului Capricornului si este legata prin istmul Panama de America Centrala si America de Nord. Continentul se extinde (in lungime) pe 7400 km incepand din nord, de la Marea Caraibelor si pana in sud, la capul Horn. Latimea maxima de 5.160 km, este atinsa intre Ponta do Seixas, pe coasta braziliana a Atlanticului, si Punta Parińas, pe coasta peruana a Pacificului. Spaniola este limba oficiala in 9 din 13 entitati politice de pe continent. Portugheza este limba oficiala in Brazilia, engleza in Guyana, olandeza in Suriname si frnaceza in Guiana franceza. Printre limbile nativilor americani, Quechua, Aymara si Guarani sunt cele mai frecvent folosite. America de Sud este un continent putin neobisnuit datorita omogenitatii sale religioase. Aproximativ 90% din populatie este de origine romano-catolica. Majoritatea protestantilor se afla in Brazilia si Chile; cei ramsi sunt imprastiati mai ales in centrele urbane, la fel ca si evreii. Credinta romano-catolica a fost adusa pe continent de spanioli si portughezi in timpul cuceririi spaniole. Protestantismul este o reflectie a imigratiei europene de mai tarziu si a activitatii misionare inceputa in secolul 19.
Подписаться на:
Сообщения (Atom)